Cultivarea Lucernei

Comentarii (0)

Importanţă furajeră

Lucerna-Importanta FurajeraLucerna, prin valoarea sa furajeră şi suprafaţa   cultivată,   este   considerată regina plantelor de nutreţ.
Din informaţiile de ordin arheologic sau ale scrierilor filozofilor antici, lucerna a fost luată in cultură cu 4000 de ani . CH. in regiunile din Asia de sud-vest.
Pe  teritoriul  actual  al  ţării  noastre, lucerna   s-a   cultivat   la   inceput   in Transilvania   şi   Banat,   spre   sfarşitul secolului al XVIII-lea.
In  momentul  de  faţă,  pe  plan mondial,   lucerna   se   cultivă   pe   o suprafaţă  de  circa 40   milioane   dehectare,  cele  mai  mari  suprafeţe  se găsesc in SUA, Argentina, Rusia, Italia, Franţa şi Canada.
In ţara noastră suprafaţa anuală variază, intre 400 000- 500 000 ha, cu lucernă in cultură pură, şi in jur de 1 milion de hectare cu lucernă n amestec cu specii de graminee perene.

Importanţa economică:

Plasticitate ecologică mare putand fi cultivată n zone geografice diferite (in stepe secetoase şi in silvostepă, in zonele de lunci, pe soluri de diferite tipuri dar cu reacţie neutră- slab alcalină).
Realizează producţii foarte mari, de peste 50 t/ha/3 coase de masă verde, in condiţii naturale şi de peste 80t/ha masă verde/4 coase in condiţii  de irigare, sau intre 10-15 t/ha fan.
Digestibilitatea foarte ridicată a furajului.
Din punct de vedere agrobiologic, lucerna are o serie de particularităţi: rezistenţă la secetă şi temperaturi scăzute, valorificarea bună a apei de irigaţie (prin dublarea producţiei), capacitate mare de regenerare după cosire (realizează 3-4 cosiri la neirigat şi 4-5 cosiri la irigat)
Aprovizionează solul cu azot biologic fixat in simbioză cu bacteriile din specia Rhizobium melitoli (peste 200 kg/ha la o cultură de lucernă valorificată timp de 4 ani).Conţinutul ridicat in substanţe estrogene face ca lucerna să influenţeze ciclul reproductiv la animale.
In amestec cu unele specii de graminee, lucerna se poate şi insiloza
Este o bună plantă meliferă. Este foarte bună  premergătoare mai ales pe suprafeţele  unde se poate iriga, datorită faptului că lasă terenul sărac in apă pe o adancime mare (peste 1m adancime).

Insuşiri morfologice şi fiziologice


Rădăcina lucernei este pivotantă, profundă, (poate   ajunge   la    2m adncime   in   sol)   fapt ce   explică rezistenţa deosebită la secetă.

In  primul  an  de  vegetaţie  se formează aproape intreaga masă de rădăcini.   Pe   rădăcini   se   formează nodozităţi,   ca   urmare   a   simbiozei lucernei cu bacteriile de tip Rhizobium meliloti. Frunzele sunt formate din trei foliole obovate sau lanceolate, dinţate, in   treimea   superioară,   foliola   din mijloc  are  peţiolul  mai  lung  dect celelalte două laterale.

Florile de culoare violacee la specia Medicago sativa galben inchis, la Medicago falcata pestriţă (verzui- violacee) la Medicago varia sunt grupate in raceme axilare prelungite. 

Fructul  este  o  păstaie  polispermă,  glabră, răsucită.  Caracteristicile  seminţelor:  reniforme, culoare galben- verzuie, cu luciu slab. 

Sistematică şi soiuri Lucerna-Sistematica si soiuriGenul Medicago face parte din familia Fabaceae, subfamilia Papilononoidae, tribul Trifolieae. Lucerna   cultivată     (Medicago sativa L.) . In ţara noastră s-au realizat numeroase souri de lucernă:
Fundulea 652 primul soi creat in Romnia;   Luxin,   Luteţia,   Gloria, Triumf, Adonis, Topaz, Selena, Sigma, Magnat 


Cerinţe  faţă  de  factorii  de vegetaţie

Temperatura  minimă  de germinaţie a seminţelor este de 1oC, iar cea maximă de 37oC.
In  cazul  lucernei  semănate primăvara, temperaturile mai mici de  -5oC  pot  distruge  in  totalitate tinerele plante.
Plantele  tinere  de  lucernă, acoperite cu zăpadă, pot rezista la temperaturi de pnă la -40 grade C. In general lucerna, realizează cele mai mari producţii  in  zonele  unde  suma  anuală  a precipitaţiilor este de 550-600 mm şi cu o repartizare  uniformă  a  acestora  in  timpul perioadei de vegetaţie.
Faţă de sol  lucerna are cerinţe foarte ridicate.
Lucerna-SoriuriCultivarea   lucernei   se   face   numai   pe solurile cu reacţie neutră-slab alcalină in limite de pH 6,2- 7,4.

Zonele de cultură


Zona   foarte   favorabilă:
cuprinde    zona    solurilor cernoziomice intlnite in Campia Dunării, Dobrogea sudul şi vestul Moldovei, centrul Campiei Transilvaniei,   centrul   şi   estul Campiei Banatului. 
Zona    cu    favorabilitate medie  cuprinde:  
zona  solurilor aluvionare din luncile principalelor ruri (Oltull, Mureşul, Prutul, Jiul, Siretul); zona cernoziomurilor slab sărăturate din nord-estul Campiei Bărăganului şi in Campia Banatului;   zona   solurilor   brun-roşcate   din   nordul   Campiei Romane, centrul    Moldovei, Centrul  Transilvaniei,  Campia  de Vest.
Zona    cu    favorabilitate scăzută  cuprinde zonele cu soluri brune din Oltenia şi Muntenia, in nordul şi estul Campiei Transilvaniei   şi   in   nord-vestul Campiei de vest.

Tehnologia de cultură Rotaţia 


In cazul semănatului in perioada vară-toamnă cele mai bune premergătoare sunt culturile care eliberează terenul pană la sfarşitul lunii iulie, cum sunt: cerealele de toamnă (grul, orzul, secara), cartoful timpuriu.
Lucerna semănată primăvara poate fi cultivată atat după cerealele de toamnă şi primăvară, cat şi după unele prăşitoare: porumb, floarea- soarelui. 
Lucerna-Zonele de culturaDe asemenea nu se recomandă semănatul lucernei după ea insăşi timp de o perioadă de 4-6 ani. Acest interval de timp se datorează fenomenului de oboseala solului.
Lucerna este considerată o bună plantă postmergătoare pentru majoritatea culturilor anuale: structurează solul, prin dezvoltarea microorganismelor simbionte de fixare a azotului atmosferic.

Lucrările solului 

Nivelarea se execută vara sau toamna, după o prelucrare a solului, in prealabil cu grapa cu discuri. Această lucrare se efectuează, de regulă la 3-4 ani, cu 2-3 săptămani inainte de pregătirea patului germinativ.
Adancimea de arat este de 23-25 cm şi calendaristic se execută pană la 25 octombrie pentru lucerna semănată primăvara şi 1 august pentru lucerna semănată la sfarşitul verii.
Inainte de semănat, pregătirea patului germinativ pentru lucerna semănată primăvara se face din toamnă cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colţi. In cazul unui sol bulgăros se foloseşte combinatorul.
Pentru a  se  asigura o bună răsărire a plantelor şi ct mai uniformă se recomandă efectuarea tăvălugirii terenului inainte de semănat, de regulă cu tăvălugul inelar. 
Lucerna-Tehnologia de cultura _rotatia culturii








Sămanţa şi semănatul

Lucerna-SemanatulSe recomandă, inainte de semănat, tratarea seminţelor cu tulpini bacteriene, care pot să aducă sporuri de peste 40%. Pentru a preveni atacul unor dăunători sămnţa se tratează cu insecticide.
Norma de sămnţă la lucernă variază, in funcţie de indicii calitativi, intre 18-20-22 kg/ ha.
Distanţa intre randuri este de 12-13 cm şi adancimea de semănat de 2-3 cm pe solurile cu textură luto-argiloasă şi 3-4 cm pe solurile cu textură uşoară, lutonisipoasă. 

Lucrările de intreţinere 

Primele faze de dezvoltare face ca lucerna să fie invadată repede de buruieni, dintre care unele au o anumită specificitate: dicotiledonate -  Stellaria sp
Lucerna-SemanatulLucernierele semănate toamna sunt invadate de specia Stellaria sp.
In condiţiile folosirii la semănat a unor seminţe cu valoare biologică necunoscută, sau in cazul aplicării de gunoi de grajd proaspăt, nefermentat, există pericolul apariţiei  unei  buruieni  parazite  şi  anume  cuscuta: Cuscuta trifolii, Cuscuta campestris, Cuscuta australis, Cuscuta epithymum, Cuscuta epilinum.
Combaterea buruienilor din culturile de lucernă se poate executa in trei moduri:
prin măsuri preventive, lucrări agrotehnice şi tehnologice şi prin metode chimice.
Măsurile preventive: o sămanţă lipsită de buruieni, seminţe de cuscută, resturi vegetale. In procesul producerii de seminţe de lucernă se vor elimina impurificările biologice şi mecanice, mai ales in perioada de recoltare a semincerilor.
Lucrările agrotehnice:  respectarea adancimii de arat şi mai ales a intoarcerii corespunzătoare a brazdei, prin care seminţele de buruieni sunt incorporate la adncimi mai mari unde posibilitatea răsăririi lor este scăzută.
Metoda cea mai eficientă de combatere a buruienilor şi cuscutelor din lucernierele noi şi vechi o constituie folosirea erbicidelor specifice: Eradicane 4-5 l/ ha, Dual 3-4 l/ha.
Cercetările  mai  recente  efectuate  n  ţara  noastră  evidenţiază  eficacitatea deosebită a erbicidului. Pivot care, aplicat pe toată suprafaţa n doză de 1l/ ha distruge cuscuta in totalitate. 

Boli specifice lucernei:
Lucerna-Vestejirea fuzarianaVeştejirea fuzariană (fuzarium oxisporum ssp, şi Medicaginis) se manifestă prin necrozarea ţesuturilor şi vaselor conducătoare.

Lucerna-Patarea bruna a frunzelor

Pătarea brună a frunzelor     (Pseudopezisa medicaginis), apare primăvara prin apariţia pe frunzele bazale a unor  pete mic, gălbui- brune, punctiforme care cad ulterior, ducand la compromiterea culturi.


Lucerna-Fainarea Lucernei

Făinarea lucernei    (Erisiphe pisi ssp. Medicaginis) prin apariţia de pete albicioase pe frunze, care duc la moartea acestora
In combaterea  acestor boli măsurile preventive şi tehnologice sunt cele mai eficiente: alegerea terenurilor de cultură neinfestate, folosirea la semănat a unor soiuri rezistente la atacul bolilor, efectuarea la timp a tuturor lucrărilor deintreţinere şi recoltare. 

Daunatorii
Dăunătorii fitofagi pot produce pagube insemnate culturilor.
Lucerna-Gărgăriţele frunzelor şi rădăcinilor (Sitona ssp)Gărgăriţele frunzelor şi rădăcinilor (Sitona ssp) ale căror larve atacă rădăcinile, iar adulţii aparatul foliar, provoacă daune importante (mai ales primăvara)



Lucerna-Daunatori



Buburuza lucernei (Subcoccinella 24 punctata)  apare in timpul verii şi atacă aparatul foliar .

Gandacul roşu al lucernei (Phytodecta fornicata)  apare la nceputul lunii iunie şi atacul se manifestă prin desfrunzire plantelor. 
Lucerna-Gargarita lucernei



Lucerna-Gargarita radacinilorGărgăriţa rădăcinilor (Otiorrhynchus ligustici)   ale cărei larve sapă galerii in rădăcinile plantelor, care dispar in urma atacului şi apar goluri in lucerniere.







Irigarea  lucernei  constituie  o  măsură  tehnologică  eficientă  pentru  culturile intensive, deoarece poate spori producţia in medie, de peste două ori. 
Recoltarea lucernei 
Lucerna-RecoltareaSe recomandă ca in anul I de vegetaţie recoltarea să se efectueze mai trziu, in intervalul cuprins intre sfarşitul imbobocirii- mijlocul fazei de inflorire.
Recoltarea din anii următori se efectuează in intervalul cuprins intre sfrşitul fazei de imbobocire- inceputul fazei de inflorire. Dacă se ia in consideraţie intervalul de timp dintre două cosiri pentru refacerea aparatului vegetativ după tăiere, acesta variază in limite de 30- 38 zile in anul I şi ntre 30-35 de zile in anii următori de folosinţă.
Ultima recoltare din fiecare an de vegetaţie se va executa cu cel puţin 30-35 zile mai devreme de apariţia primului ingheţ, pentru a favoriza acumularea in cantităţi suficiente de substanţe de rezervă. Ce vor asigura rezistenţa peste iarnă a plantelor de lucernă.
In perioadele de secetă prelungită se impune intreruperea vegetaţiei, prin cosirea  lucernei  pentru  a  preintampina  apariţia  fenomenului  de  epuizare  a plantelor, cu efecte negative asupra următoarei recolte.
Consumabilitatea şi digestibilitatea este mai scăzută la lucerna recoltată intr-o fază mai inaintată de vegetaţie.
Inălţimea optimă de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, iar ultima cosire se efectuează la 7-8 cm.
Folosirea culturilor de lucernă prin păşunatul direct cu animalele este mai puţin recomandată, deoarece in perioada de creştere intensă plantele consumate pot produce fenomenul de meteorizaţie.

Comentarii (0)

Comenteaza

Momentan nu exista nici un review la acest articol !

Vorbeste cu gradinarul

Vorbeste cu gradinarul Ai o problema? Vorbeste cu gradinarul nostru si afla solutia.